A fost odată undeva în Europa rasăriteană pe timpul foametei dupa război, un sat, unde
oamenii deveniseră aşa de zgârciţi incât ascundeau mâncarea chiar si faţă de prieteni ori vecini.
Într-o zi apare in acest sat un soldat tare flămând, bate la uşa unei case şi cere o bucată de pâine.
„Ce vrei mă? Pleacă de aici, nu avem nimic de mâncare, e foamete mare in sat!”
Atunci soldatul răspunde: „Am de toate, nu îmi trebuie nimic. De fapt vreau să gătesc o supă delicioasă de piatră şi vreau sa o impart cu voi.”Atunci soldatul aprinde un foc şi pune o oală mare cu apă la fiert pentru supă.
Apoi scoate din desaga lui o piatră obişnuită şi o pune în oala cu apă.
Se duce vestea în tot satul că soldatul dă de pomană supă de piatră şi atunci majoritatea sătenilor se adună în jurul soldatului.
„Vai, ce bună e supa asta de piatră! Dar şi mai delicioasă o sa fie dacă adăugam o varză” zise soldatul.
Imediat după, apare un sătean cu o varză şi o pune in oala cu supă.
Apoi soldatul spune: „Ei, odată am făcut supă de piatră cu varză şi un pic de carne şi a ieşit o mâncare de rege, o minune!”
Imediat apare măcelarul din sat cu o bucată de carne şi o pune in supă… şi tot aşa apare cineva cu cartofi, ceapă, morcovi, ciuperci ca până la urmă supa e gata şi toţi sătenii mănâncă din supa miraculoasă de piatră.
În cele din urmă sătenii vor să îi ofere soldatului o sumă foarte mare de bani în schimbul piatrei miraculoase dar acesta politicos, refuză oferta şi merge mai departe. Morala este: Lucrând împreună, cu toţii, fiecare contribuind cu ce poate, aşa se realizează marile proiecte!
Cu siguranţă, există oameni care au adunat destule provizii de mâncare si apă pentru cel puțin câteva săptămâni dar majoritatea oamenilor pe durata resetării monetar/bancare nu vor avea resurse suficiente.
Așa cum povestea supei de piatră ne învaţă, această lipsă nu ar trebui să apară ca o problemă nerezolvabilă. Organizând mese comunitare genul picnic unde fiecare aduce ce poate e un exemplu excelent de cum să hrăneşti vecinii comunităţii în cazul când magazinele alimentare şi băncile comerciale for fi închise.
Adunări familiare, adunări între prieteni, diverse tradiţii/datine şi obiceiuri româneşti pot fi adaptate în acest scop.
Citiţi mai jos un exemplu de solidaritate comunitară în sânul comunităţii de vegetarieni într-o suburbie a oraşului San Francisco statul California:
Masă comunitară saptămânală gratuită
Să repetăm morala povestei “Supă de piatra”:
Lucrând împreună, cu toţii, fiecare contribuind cu ce poate, aşa se realizează marile proiecte!
Dacă la inteligenţa umană adăugăm o porţie mare de compasiune şi solidaritate umană atunci oamenii vor putea sa parcurgă mai uşor perioadele dificile din viaţă. În timpul Evenimentului umanitatea va putea prospera!
Articolul original in limba engleză: Supă de piatră